“Sub cerul liber”

India 2018

Cu două miliarde de ani în urmă, cianobacteriile au oxigenat atmosfera și au perturbat considerabil viața pe pământ. Fără să știe. Acum două mii de ani, romanii au agravat eroziunea solului și inundațiile tăind pădurile pentru a construi nave de luptă împotriva cartaginezilor. Tot fără să știe. În mod nepremeditat, evoluția speciei umane către civilizație a afectat adesea natura ne-umană. A crea un univers înseamnă să distrugi altul, să transformi dimensiunile cosmologice ale existenței în lume. Suntem prima specie ce a devenit o influență majoră pe planetă, fiind conștientă de această realitate. Am descoperit că, acumulate istoric, efectele globale asupra mediului ale unei populații umane în creștere, ale inovației tehnologice și ale dezvoltării economice au devenit inseparabile de geoprocesele pământului. Am intrat într-o epocă unică în istoria omenirii, spun oamenii de știință, Antropocenul, în care clima abundă în fenomene anormale din cauza mineritului, defrișărilor și arderii petrolului, gazului și cărbunelui. Am început să înțelegem impactul nostru asupra naturii, dar este imperativ să învățăm cum să restabilim echilibrul cu natura.

Una dintre rădăcinile istorice ale crizei ecologice este identificată de profesorul american Lynn T. White într-un eseu din 1975, în care acesta denunță creștinismul, mai ales în forma sa occidentală, drept cea mai antropocentrică religie a lumii. Moștenită din iudaism, povestea creației spune că Dumnezeu a creat lumina și întunericul, trupurile cerești, pământul și toate plantele, animalele, păsările și peștii, Adam și Eva. Omul a numit toate animalele, stabilindu-și astfel supremația asupra lor. Aparent, nici un element din creația fizică nu avea alt scop decât să servească scopurilor omului. Și, chiar dacă trupul omului este făcut din lut, el nu face parte din natură: este făcut în chipul lui Dumnezeu. Creștinismul, spre deosebire de păgânismul vechi și religiile din Asia, nu numai că a stabilit un dualism al omului și al naturii, ci a și insistat că voința lui Dumnezeu este ca omul să exploateze natura pentru scopurile sale. În antichitatea greco-romană, fiecare copac, fiecare izvor, fiecare deal avea propriul său genius loci, spiritul său protector: centauri, fauni, sirene. Înainte de a tăia un copac, de a săpa un munte sau de a stăvili un curs de apă, omul trebuia să-i liniștească spiritul. Prin distrugerea animismului păgân, creștinismul a făcut posibilă exploatarea naturii fără nici o preocupare pentru consecințe.

Deși trăim acum într-o lume foarte diferită azi, după secole de emancipare intelectuală și progres științific, esența acțiunilor și a gândirii noastre a rămas incredibil de tributară trecutului. Acțiunile noastre zilnice, de exemplu, sunt dominate de o credință implicită în progres continuu, necunoscută antichității greco-romane sau Orientului, cu rădăcini în teologia iudeo-creștină, ceea ce demonstrează că trăim și astăzi în același context al axiomelor creștine. De la Roger Bacon și Galileo la Leibniz și Newton, știința și tehnologia s-au dezvoltat din diversele atitudini creștine față de înțelegerea naturii de către om. Budismul și spiritualitatea orientală în general propun o viziune diferită, bazată pe conceptele de interdependență și impermanență, ce pot fi o sursă valoroasă de reînnoire pentru înțelegerea noastră de a fi cu lumea și a fi pe pământ. De la originea sa în India cu aproximativ 500 de ani înainte de Hristos, Budismul s-a răspândit în toată Asia și exercită în prezent o influență tot mai mare asupra culturii occidentale. Idealiști precum Schopenhauer, romantici precum Thoreau și Wagner, sau reformatori sociali precum arhitectul și filozoful Rudolf Steiner și artistul Joseph Beyus în secolul 20 - toți au recunoscut influența budismului asupra gândirii lor.

Antropocentrismul și progresul tehnologic promovate de modernitatea occidentală nu mai sunt, în mod necesar, răspunsul la criza globală cu care se confruntă umanitatea în prezent; cunoașterea, da, în formele ei noi, decolonizate, incluzive, postumaniste, prin coexistență și re-sensibilizare cu pământul de sub picioare, arborii din jur, cerul de deasupra.

 

Artisti

Renato
Lochan Upadhyay
Renato
Preethi Athreya
Renato
Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Renato
Shilpa Rangnekar
Renato
Silvia Amancei & Bogdan Armanu
Renato
Sneha Khanwalkar
Renato
Special guest: Dr Mitra Mukherjee-Parikh
Renato
Special guest: Prabodh Parikh

Program

Deschiderea ediției "Sub cerul liber", Cazino Slănic Moldova

Seminarii cu istorici din Bacău, care vor facilita artiștilor o înțelegere nuanțată a zonei

Vizitarea unor clădiri cu relevanță istorică, momentan închise, ce pot funcționa ulterior ca spații de expunere temporară și acțiuni artistice punctuale

Vizită la Salina Târgu Ocna și la Moinești, locul natal al lui Tristan Tzara

Wokshop de educație culturală cu Raluca Bem Neamu, Terasa Cazinou, Slănic Moldova: Când arta contemporană e simplă și are legătură cu noi

Vizita In Context a elevilor de la Cercul de artă contemporană, Colegiul Național "Costache Negri" din Târgu Ocna

Prezentare susținută de Dr Mitra Mukherjee-Parikh despre conceptul de "natură" în poezia lui Rabindranath Tagore

O noapte de camping sub cerul liber cu artiștii rezidenți și prietenii Asociației In Context

Ziua atelierului deschis: locuitorii orașului Slănic sunt invitați în spațiile de atelier ale artiștilor pentru a vedea proiectele în lucru

The Attic/ In Context - rezidența The Attic, serie de concerte, DJ-sets și workshops susținute de artiști români, vestici și indieni

Călătoria lui Pp"dada": Mumbai - Ahmedabad - Paris - Detroit - Stillwater - Mumbai. De la Tristan Tzara la John Cage

"Sub cerul liber" - vernisajul expoziției finale ce prezintă lucrările produse pe durata rezidenței, plus o secțiune de muzeu temporar constituită din lucrări realizate la prima ediție din 2017

Închiderea ediției "Sub cerul liber"

Curatori

Renato
Simona Nastac

Retele Sociale